De ce se spune să nu-ți iei nevastă din Breaza și cal din Comarnic?

România a stat foarte bine la capitolul proverbe și zicători. Limba română este foarte bogată în cuvinte și oferă tot felul de zicători. Cele mai interesante sunt acelea care au fost transmise din generație în generație prin viu grai. Totuși, de ce spun românii „să nu-ți iei nevastă din Breaza și cal din Comarnic” și care este legătura cu micuțele localități?

Gura lumii a fost întotdeauna bogată, iar aceste proverbe sau zicători satirizează sau scot în evidență particularitățile locurilor. Se știe bine că umorul a fost întotdeauna o particularitate a locuitorilor din spațiul carpato-danubiano-pontic.

La ce se referă una dintre cele mai utilizate zicători?

„Să nu-ți iei nevastă din Breaza și cal din Comarnic”, este unul dintre cele mai cunoscute proverbe românești. La Breaza se află un Colegiu Militar de renume, iar expresia îndeamnă bărbații să nu își ia soție din acea zonă, fiind riscul mare să își aleagă o femeie „ușoară”. Conform vorbelor din popor, femeile sunt atrase de bărbații din armată.

Celălalt îndemn de a nu îți lua cal din Comarnic are și el substratul său. Comarnic este un oraș de munte, situati la 50 de km de Ploiești, iar caii de aici sunt utilizați pe drumuri grele, fiind foarte forjați și nu erau recomandați pentru a fi cumpărați. Potrivit vorbelor din popor, praful alb produs regulat de Fabrica de Ciment din Comarnic acoperea caii, făcând greu de deosebit pentru cumpărători gloabele de armăsari, scrie matricea.ro.

Alte proverbe și zicători care conțin denumiri de orașe sau forme de relief din România:

• La Drăgășani, și sfinții sunt cu nasurile roșii – Podgoriile acestui oraș din Vâlcea sunt renumite la nivel internațional pentru calitatea lor, iar aici lumea îl adoră pe Bacchus.
• La București, și câinii umblă cu covrigi în coadă – Această zicală a apărut după ce tot mai multă lume venea din provincie la București pentru o viață mai bună și un loc de muncă bine plătit.
• A nimerit orbul Brăila – Expresia oglindește activitatea comercială intensă desfășurată în jurul orașului Brăila, celebru port în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Acesta era atât de cunoscut, încât până și un orb ar fi reușit să ajungă acolo.
• Nu-l speli cu tot Prutul – Expresia se referă la persoane murdare din punct de vedere moral care nu pot fi spălate nici de apa unui râu.
• A o întoarce ca la Ploiești – Zicala se referă la o schimbare bruscă de planuri sau de idei.
• Are să curgă multă apă pe Dunăre – Românii folosesc zicala pentru a-și exprima decepția și neîncrederea în legătură cu așteptarea îndelungată care se întrezărește, până va fi înfăptuită o anumită acțiune.
• A se face Dunăre (a se face Dunăre turbată, a se face Dunăre de mânie) – Metafora se referă la mânia omului, comparabilă cu abundența furioasă a apelor Dunării.
• Cară apă-n Dunăre – Zicala presupune o muncă în zadarnic, fără niciun folos.
• La Caracal s-a răsturnat căruța cu proști – Aceasta este una dintre cele mai cunoscute zicale din popor. Locuitorii din Caracal s-au obișnuit deja cu glumele care se fac pe seama orașului lor. Proverbul a apărut în urma unei confuzii produse la Revoluția de la 1848: căruța cu participanții la eveniment s-a răsturnat din cauza entuziasmului momentului, într-o intersecție de la marginea orașului Caracal, dinspre Corabia. La acea vreme, poporul mai era numit „prostime”, iar contemporaneității nu i-a trebuit decât imaginație pentru a spune că atelajul era plin cu proști, altfel spus, cu oameni simpli.
• A spune brașoave – Această afirmație se referă la faptul că omul minte. Zicala vine de la negustorii din Braşov, care îşi lăudau excesiv marfa.

Foto: flickr.com