De ce românii folosesc anapoda „sfertul academic”? Cum a apărut și ce înseamnă acestă expresie?

Multă lume se folosește de „sfertul academic” atunci când întârzie la o întâlnire. Adică, este vorba despre cele 15 minute denumite în limbajul colocvial „sfert academic”. Cum a apărut „sfertul academic” și cum și-a schimbat înțelesul în spațiul mioritic?

Ce este „sfertul academic”?

Apariţia expresiei „sfert academic” se datorează excesului de zel al discipolilor lui Platon (filozof al Greciei Antice), care veneau cu un sfert de oră mai devreme la Academie pentru a se pregăti să-l asculte pe înțelept și a dezbate înainte de începerea cursurilor ideile predate anterior de către discipolul lor. Aceștia ajungeau mai devreme (!) însă cu un scop bine definit.

Românii folosesc expresia „sfertul academic” făcând referire la abaterea de la punctualitate și aduc alăturarea celor două cuvinte (sfert + academic) în discuție când întârzie la o întâlnire, dar nu mai mult de 15 minute. Astfel, „sfertul academic” şi-a schimbat termenii şi sensul faţă de cel originar.

Conform lingviștilor, în țările Occidentale ca Franța, Marea Britanie sau Italia, expresia și-a păstrat sensul platonician până în zilele noastre.

Kant și punctualitatea sa desăvârșită

Se povesteşte că cetăţenii din oraşul lui Immanuel Kant (celebru filozof german) îşi puteau regla ceasurile în funcţie de traseul plimbărilor filosofului prin urbe.

Profesorul nu întârzia nici măcar un sfert de oră la cursuri, iar după ani întregi de predat, nu lipsise decât o oră. Se pare că atunci când a lipsit a avut un motiv întemeiat: se îmbolnăvise.

Cine a stabilit ca acele ceasului să meargă în sensul… acelor de ceasornic?

Pentru cei care nu știu, sensul orar este similar cu rotația Pământului în jurul axei sale. Încă din anul 3.500 î. d. Hr, atunci când vechii egipteni și babilonienii își modelau primele ceasuri de umbră, măsurarea timpului se făcea în sensul acelor de ceasornic.

Întrucât primele ceasuri au fost construite în emisfera nordică, acestea au fost făcute să funcționeze la fel ca și cadranele solare. Astfel, când Soarele se deplasează pe cer (de la est, prin sud, către vest), umbra lăsată se mișcă „în direcția opusă”, adică de la vest, prin nord, la est. De aceea poziția orelor a fost trasată în acest mod pe cadranele solare, iar ceasurile mecanice au numerele așezate în aceeași ordine.