Cum arată cea mai mare maimuță din lume?

de: Sorin Florea
08 09. 2023
gorile

Cea mai mare maimuță din lume este gorila. Gorilele sunt maimuțe mari, robuste, și pot ajunge la dimensiuni impresionante. Gorila de munte (Gorilla beringei) este cea mai mare specie de gorilă și poate atinge o înălțime de până la 1,8 metri și o greutate de până la 220 de kilograme pentru masculi.

Gorilele de câmpie (Gorilla gorilla) sunt mai mici decât gorilele de munte, dar totuși pot ajunge la dimensiuni considerabile. Aceste maimuțe se găsesc în Africa Centrală și sunt cunoscute pentru comportamentul lor social complex și pentru faptul că sunt printre cele mai apropiate rude ale omului din regnul animal.

Unde trăiesc gorilele și ce mănâncă?

Gorilele trăiesc în regiuni din Africa Centrală și de Vest, în zonele dense ale pădurilor tropicale și subtropicale. Există două specii principale de gorile:

  1. Gorila de munte (Gorilla beringei): Această specie se găsește în zonele montane din Africa Centrală, inclusiv în Rwanda, Uganda și Republica Democrată Congo. Preferă zonele de pădure montană și se deplasează adesea în regiuni cu altitudini mari.
  2. Gorila de câmpie (Gorilla gorilla): Această specie trăiește în zonele de pădure de câmpie din Africa Centrală și de Vest, inclusiv în țări precum Gabon, Camerun, Congo, și alte țări învecinate.

Habitatul lor natural este în principal format din păduri tropicale, păduri de mlaștină și regiuni montane cu vegetație densă. Referitor la dieta lor, gorilele sunt în mare parte vegetariene și se hrănesc cu o varietate de plante, frunze, tulpini, fructe, scoarță de copac și uneori muguri. Dieta variază în funcție de sezon și de disponibilitatea hranei, iar gorilele petrec o mare parte a zilei căutând mâncare.

De asemenea, ele pot consuma și insecte mici și alte organisme mici atunci când le găsesc, dar acestea nu reprezintă o parte semnificativă a dietei lor. Gorilele de munte pot fi mai adaptabile în privința dietei, deoarece trebuie să se adapteze la variabilitatea resurselor alimentare în zonele lor montane.

20 de lucruri mai puțin știute despre gorile

Gorilele sunt fascinante și există multe aspecte mai puțin cunoscute despre ele. Iată 20 de lucruri interesante despre aceste animale:

Complexitatea socială: Gorilele trăiesc în grupuri sociale numite trupe, conduse de un mascul dominant numit „silverback.” Această ierarhie socială este complexă și implică reguli și comportamente specifice.

Silverback: Silverback-ul este masculul adult dominant, numit așa datorită culorii argintii a firelor de păr de pe spatele său. El este responsabil pentru protecția și conducerea trupei.

Dieta vegetariană: Gorilele sunt în mare parte vegetariene, consumând frunze, fructe, tulpini și scoarță de copac. Acestea pot mânca până la 30 de kilograme de hrană pe zi.

Somnul și odihna: Gorilele petrec aproximativ 12 ore pe zi dormind sau odihnindu-se, dar aceasta perioadă poate varia în funcție de sezon și de activități.

Diferența dintre specii: Există două specii principale de gorile: gorila de munte și gorila de câmpie, cu mai multe subspecii în cadrul acestor specii.

Comunicarea vocală: Gorilele folosesc sunete pentru a comunica între ele. Aceste sunete includ strigăte, cântări și bătăi în piept.

Afilierea socială: Gorilele petrec mult timp îngrijindu-și puii și legându-se unii de alții prin mângâieri și îngrijire reciprocă.

Copiii gorilelor: Perioada de gestație pentru gorile este de aproximativ 8-9 luni, iar puii sunt alăptați timp de aproximativ 2-3 ani.

Longevitatea: Gorilele pot trăi până la 35-40 de ani în captivitate, iar speranța de viață în sălbăticie este mai mică din cauza amenințărilor precum vânătoarea și pierderea habitatului.

Utilizarea uneltelor: Gorilele au fost observate folosind unelte improvizate, cum ar fi crengi sau alte obiecte, pentru diverse scopuri, cum ar fi să scoată insecte din copaci sau să testeze apa adâncimea apei.

Migrarea altitudinală: Gorilele de munte pot migra altitudinal în funcție de sezon, coborând în zone mai joase în timpul sezonului secetos și urcând în zone mai înalte în timpul sezonului ploios.

Inteligența: Gorilele sunt cunoscute pentru inteligența lor. Ele pot învățao parte din limbajul semnelor, pot rezolva probleme complexe și pot demonstra empatie.

Plângerea pentru pierderea cuiva: Gorilele au arătat comportamente care sugerează că pot înțelege și reacționa la moartea unui membru al trupei, manifestând tristețe sau mângâiere.

Vulnerabilitate la boli: Gorilele pot fi vulnerabile la bolile umane, iar contactul cu oamenii poate duce la transmiterea acestor boli către populațiile de gorile sălbatice.

Apropierea genetică de oameni: Gorilele și oamenii au un strămoș comun și împart aproximativ 98% din ADN-ul lor, ceea ce le face dintre cele mai apropiate rude ale omului din regnul animal.

Activitatea de cercetare: Studiile științifice asupra gorilelor au oferit o înțelegere mai profundă a comportamentului și ecologiei acestor maimuțe, contribuind la protejarea lor.

Conservarea gorilelor: Gorilele se confruntă cu amenințări majore, cum ar fi pierderea habitatului, braconajul și bolile. Organizațiile de conservare lucrează pentru a le proteja și a le asigura un viitor sigur.

Diversitatea culturală: Diferitele populații de gorile pot prezenta comportamente și obiceiuri culturale unice, inclusiv modalități specifice de construire a cuiburilor sau de căutare a hranei.

Trimiterea în libertate: Gorilele pot fi eliberate în sălbăticie după captivitate și pot învăța să trăiască în mediul lor natural.

Contribuția la ecosistem: Gorilele au un impact semnificativ asupra pădurilor tropicale prin dispersarea semințelor, contribuind astfel la sănătatea și diversitatea ecosistemelor lor.

Aceste fapte ilustrează cât de uimitoare și importante sunt gorilele în cadrul ecosistemului lor și în ceea ce privește cercetarea științifică și conservarea biodiversității.

Este adevărat că omul se trage din maimuță?

Da, este adevărat că oamenii au un strămoș comun cu maimuțele și că împart o origine evolutivă. Aceasta înseamnă că, în urmă cu milioane de ani, strămoșii noștri și strămoșii maimuțelor au avut un strămoș comun. Această idee este cunoscută sub numele de „evoluția umană” și este susținută de o mulțime de dovezi științifice din domeniul paleontologiei, geneticii și antropologiei.

Cu toate acestea, este important de subliniat că, deși oamenii și maimuțele au un strămoș comun, nu ne tragem direct din nicio specie modernă de maimuță. În schimb, ambele linii evolutive s-au despărțit și au evoluat separat de la acel strămoș comun. Astfel, oamenii și maimuțele moderne sunt înrudite, dar suntem specii separate care au evoluat pe drumuri diferite în cursul milioanelor de ani.

Astăzi, Homo sapiens (omul modern) este singura specie supraviețuitoare din genul Homo, iar maimuțele moderne fac parte din diferite genuri și familii, cum ar fi gorilele, cimpanzeii și bonobii.