Cine a fost Tudor Vianu? Cum a rămas în istorie Tudor Vianu?

Tudor Vianu a marcat perioada în care a trăit. De-a lungul vieții, acesta a fost un estetician, critic și istoric literar, poet, eseist, filozof și traducător român. Gândirea sa a fost puternic influențată de expresionismul german, fiind un personaj extrem de apreciat de către Lucian Blaga.

Viața lui Tudor Vianu?

Tudor Vianu s-a născut pe 8 ianuarie 1898, în Giurgiu, într-o familie de evrei, care, ulterior, au trecut la creștinism. Pe 29 iunie 1930 s-a căsătorit cu Elena, cu care a avut doi copii. Ion Vianu este un cunoscut medic psihiatru și scriitor, iar fiica Maria Alexandrescu Vianu, este un istoric al artei antice și arheolog.

Tudor Vianu a absolvit Universitatea Filosofie și Drept din București și Universitatea Filozofie din Tubingen. În timpul liceului a fost prieten bun cu Ion Barbu.

Cariera acestuia s-a întins pe 4 decenii, de la apariția în 1928, în germană, a volumului de debut, „Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. Über naive und sentimentalische Dichtung” (Problema valorizării în poetica lui Schiller) și până la volumul apărut postum „Arghezi, poet al omului”(explorând un domeniu al literaturii comparate), intrat la tipar chiar în ziua dispariției autorului și apărut după puțin timp, la începutul verii anului 1964.

În data de 21 mai 1964 face un infarct miocardic și moare. Se afla la București. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu.

Creațiile lui Tudor Vianu

În anul 1947 Tudor Vianu începe și predă cursul de istorie a literaturii universale, la Facultatea de Litere a Universității din București. Ulterior, a fost numit ambasador al României la Belgrad, cu o activitate criticată pentru unele concesii pe care le-ar fi făcut noului regim.

După anul 1955, urmează apogeul carierei sale când se conturează ca umanist și filolog complet, de om al Renașterii. Tudor Vianu a fost profesor titular de estetică, dar și director al Teatrului Național (1945).

Cele mai importante cărți scrise după 1947:

• Probleme de stil și artă literară (1955)
• Cervantes (1955)
• Racine (1955)
• Voltaire (1955)
• Literatură universală și literatură națională (1956)
• Problemele metaforei și alte studii de stilistică (1957)
• F.M. Dostoievski (1957)
• Versuri (1957)
• Ideile lui Stendhal (1959)
• Alexandru Odobescu, monografie (1960)
• Studii de literatură universală și comparată (1960)
• Schiller (1961)
• Jurnal (1961), ed. a II-a (1970)
• Dicționar de maxime comentat (1962)
• Arghezi, poet al omului (1964)
• Despre stil și artă literară (1965)
• Studii de literatură română (1965)
• Postume (1966)
• Studii de stilistică (1968)
• Scriitori români, vol. I-III (1970-1971)
• Scriitori români din secolul XX (1979).

Foto: Wikipedia