Care era mâncarea preferată a lui Nicolae Ceaușescu de Paște?

Nicolae și Elena Ceaușescu nu au fost adepții sărbătorilor religioase. De altfel, este știut faptul că în perioada comunistă foarte mulți creștini au avut de suferit din cauza sau datorită credinței în Dumnezeu. Cu toate acestea, Paștele era celebrat în toată țara, iar liderul comunist avea și o mâncare preferată în această perioadă a anului.

Ce nu lipsea de pe masa lui Ceaușescu în ziua de Paște?

Trebuie precizat că în perioada comunistă s-a încercat interzicerea sărbătoririi Paștelui, însă oamenii au continuat să meargă la biserică iar la slujba de Înviere credincioșii l-au slăvit pe Iisus Hristos. Drept urmare, fiecare familie creștină din țara noastră a celebrat Învierea Mântuitorului și, astfel, iertarea păcatelor în fața lui Dumnezeu.

Nicolae și Elena Ceaușescu nu erau încântați de sărbătorile religioase, însă Paștele reprezenta și pentru ei un moment de întâlnire cu membrii dragi ai familiei.

Ceauşeştii ţineau sărbătorile – de Paşti, de Crăciun – în sufrageria mică, de lângă bucătărie. Aveau pe masă ouă, cozonaci şi foarte multe fructe. La sărbători venea un călugăr care slujea mâncarea. Altfel, eu, unul, în biserică nu i-am văzut, a povestit Camil Roguski, fost administrator al palatelor şi locuinţelor lui Ceaușescu, potrivit adevarul.ro.

Preparatul culinar preferat al lui Nicolae Ceaușescu

Mâncarea preferată de Paște al lui Nicolae Ceaușescu era friptura de miel. Cei care se ocupau cu pregătirea mesei în ziua de Paște cumpărau cantități mari de carne de miel, astfel încât liderul comunist să fie satisfăcut. Totodată, cozonacii și ouăle roșii nu lipseau din meniu în această zi. Cozonacul trebuia să conțină neapărat stafide, deoarece îi plăceau foarte mult lui Ceaușescu.

Suzana Andreiaş, fost administrator al reședințelor prezidențiale din Bucureşti şi Snagov, a povestit că într-un an a uitat să facă cozonaci și pentru familia Ceaușescu, iar acest lucru a avut repercusiuni.

Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Şi în ziua aceea, de Paşti, au venit la Snagov. Ouă roşii făcusem şi pentru ei, şi pentru mine. În casă era cozonac de la Sector (Gospodăria de Partid – n.r), frumos aranjat pe tavă. „De unde este cozonacul ăsta?”, mă întreabă tovarăşul. De la Sector, îi spun. „Tu n-ai făcut?”. N-am făcut!

Mi-a fost ruşine să-i spun că pentru mine am făcut şi pentru ei nu. „Uite, noi mergem să ne plimbăm şi tu ne faci cozonac până ne întoarcem!’”. În două ore am făcut cozonac acolo, în vilă, în cuptor. I-au pus în maşină şi i-au luat cu tot cu tăvi la Bucureşti. A treia zi de Paşte, când am ajuns la Bucureşti, am mai văzut doar unul în bucătărie.

Şi o întreb pe fata din casă: „Olimpia, cine a mâncat, mă, cozonacii ăia?” „Dumnealor au mâncat”, a zis fata. Lui îi plăcea cozonacul simplu, numai cu stafide, a povestit Suzana Andreiaş pentru sursa citată mai sus.

Foto: retetesivedete.ro