„Au tras cu tractorul de ea”. Cum au încercat comuniștii să distrugă una dintre operele lui Brâncuși?

Opera legendară a celebrului sculptor Constantin Brâncuși, Coloana Infinitului, reprezintă o mărturie a sacrificiului și a luptei pentru protejarea patrimoniului cultural și artistic al României. Cu o înălțime de 29,35 de metri, acest monument impresionant a fost dedicat soldaților români căzuți în Primul Război Mondial pe malul Jiului, în anul 1916. Totuși, povestea sa a fost marcată de amenințări și încercări de distrugere în perioada comunistă.

Coloana Infinitului, urâtă de comuniști

Coloana Infinitului a fost numită inițial „Coloana recunoștinței fără sfârșit”, apoi „Coloana fără Sfârșit“ sau „Coloana Infinitului“. Această capodoperă a fost inaugurată în data de 27 octombrie 1938 și este formată din 16 module octaedrice suprapuse, cu jumătate de modul la extremitățile inferioare și superioare. Brâncuși a denumit aceste module „mărgele“, reușind să creeze o operă ce simbolizează infinitul și eternitatea.

Cu toate acestea, în anii ’50, în timpul perioadei comuniste, Coloana Infinitului a fost aproape distrusă din considerente lipsite de importanță. Tănasie Lolescu, originar din Hobița, satul natal al lui Brâncuși, a primit ordin de la autoritățile comuniste să demoleze opera și să o vândă la fier vechi ca să se strângă bani pentru construirea Stadionului Național 23 August.

Inițial, Lolescu a solicitat sprijinul unității petroliere româno-sovietice „SovRomul Petrol“ de la Bâlteni pentru a obține un utilaj de mare putere, dar mașina respectivă era deja folosită în altă parte. Așa că personajul de mai sus s-a dus la Școala de tractoriști de la Vădeni și a ales un tractor IAR, primul tractor produs în România, pentru a încerca punerea la pământ a operei.

Eforturile de demolare au fost extrem de dificile, iar coloana s-a dovedit a fi înfiptă adânc în sol. După mai multe încercări, cu ajutorul altor tractoriști, s-a luat decizia să se renunțe și astfel Coloana Infinitului a rămas în picioare și în prezent.

Am tras, dar lanțurile s-au rupt. Era bine înfiptă în pământ! Dacă primeam Kirovul, nu știu care ar fi fost soarta sa. Ăla trăgea sondele, vă dați seama ce putere avea, a povestit Tănasie Lolescu, potrivit adevarul.ro.

Cu toate acestea, Organizația de Tineret Târgu-Jiu nu a putut contribui cu bani la Festivalul de la București din cauza acestui eșec. Tănasie Lolescu a ajuns, ulterior, primarul orașului Motru. Acesta a încercat să își răscumpere greșeala din tinerețe și a înființat o lojă masonică țărănească în satul natal al lui Brâncuși, Hobița. După aceea a ajutat la construirea unui monument al eroilor în curtea bisericii satului, cu elemente care amintesc de operele lui Brâncuși din Târgu-Jiu.

Astfel, povestea Coloanei Infinitului nu este doar o mărturie a geniului lui Constantin Brâncuși, dar și o dovadă a eforturilor de a-i proteja moștenirea artistică și culturală de la distrugere. Această capodoperă continuă să impresioneze și să inspire oamenii din întreaga lume și să servească drept simbol al recunoștinței și eternității.

Foto: evenimentulistoric.ro și digi24.ro