Unde se îmbătau Eminescu și Creangă și cum arăta o beție de-a scriitorilor?

Este cunoscut faptul că Mihai Eminescu şi Ion Creangă au fost legați de o prietenie trainică, frumoasă, dar și plină de voie bună. Cei doi erau cunoscuţi în Iaşiul secolului al XIX-lea nu doar pentru operele scrise de ei, ci şi pentru chiolhanurile şi beţiile de prin mahalalele urbei moldave.

Beții cu mult vin roze și cu lăutari

Cronicarii vremii spuneau despre cei doi buni prieteni că evitau localurile de lux. Aceștia preferau cârciumile modeste din mahalale Iașiului unde petreceau uneori pân’la ziuă.

Una dintre crâșmele preferate de Eminescu și de Creangă era vestitul restaurant „Bolta Rece”, situat în apropiere de cartierul Copou.

Invariabil, toate chiolhanurile la care luau parte cei doi erau stropite din belșug cu vin roze „asezonat” cu multă pastramă, iar fondul muzical era asigurat de lăutari.

„Bolta Rece”, crâșma favorită a lui Eminescu și a lui Creangă

Atestat istoric încă din anul 1796, localul ieșean a rezistat de-a lungul timpului, devenind astăzi un punct de reper pe harta turistică a orașului.

Se spune că istoria „Boltei Reci” este strâns legată de prietenia dintre cei doi mari scriitori. Cel puțin așa susțin martorii vremii, care frecventau la rându-le crâşma supranumită „Universitatea Vinurilor”.

O altă dovadă a faptului că localul se confunda, practic, cu prietenia dintre cei doi scriitori o reprezintă epistola scrisă de Eminescu iubitei lui, Veronica Micle.

Poetul îi povestea acesteia despre o întâlnire pe care a avut-o cu îndrăgitul povestitor român. De altfel, epistola este amintită şi astăzi de reprezentanţii restaurantului „Bolta Rece”.

La Junimea n-am avut cu nimeni nici un raport sufleţesc. L-am avut, dar târziu, când a venit, adus de mine, Creangă, pe care-l întâlnisem la Bolta Rece într-o seară – Mihai Eminescu

„Bolta Rece” nu era singura cârciumă unde petreceau cei doi buni prieteni. Aceștia mergeau și la bolţile lui Amira, crâşma lui Ţâru din Ţârgşor sau la Chir Costache în Nicolina, unde „Creangă avea gustul să-şi frigă singur pastramă sau carne de porc, hoţeşte, pe cărbuni puşi într-un hârb, şi apoi să-i spele sărătura dând de duşcă o ulcea de vin”, așa cum scria George Călinescu în lucrarea intitulată „Viața lui Creangă”.

Locul de întâlnire al membrilor „Junimii”

Nu doar Eminescu și Creangă își pierdeau nopțile la „Bolta Rece”. Localul din Iași era locul preferat de întâlnire al membrilor „Junimii” (n.n. – Societatea literară şi culturală înfiinţată la Iaşi în anul 1863), care era formată de unele dintre cele mai importante numele ale literaturii române ai acelor vremuri.

Titu Maiorescu, Petru P. Carp,Vasile Pogor, Iacob Negruzzi şi Teodor Rosetti, fondatorii societății „Junimea”, numeau adunările de la „Bolta Rece” ca fiind adevărate „petreceri beţive şi de mâncări mari”.

De altfel, Negruzzi era sufletul acestor ospețe. Se zice că, după ce își sătura oaspeții – „junimiști vechi și noi „tot o ciorbă”, după cum spunea el – cu vestitele borșuri, Negruzzi se apuca de întocmit meniuri gastronomico-literare.

Acestea sunau cam așa: Raci retrograzi, Bou îngrășat pe noile izlazuri, Fasoleli englezești, Curcanul lui Peneș la frigare, Cronica Convorbirilor literare cu oțet, piper și sare, etc.

Vinul era nelipsit de la masă și era adus de la podgoriile de pe dealurile Socola și Copou, unde se aflau viile marilor familii de boieri de atunci, printre care și cele ale lui Negruzzi.

Foto: Wikipedia.org

și