Unde se află peștera unde pot fi văzuți „pui de dragoni”?
La câţiva zeci de kilometri de Ljubljana, capitala Sloveniei, se găseşte peştera Postojna. Aici, trăiesc niște făpturi numite de populația locală „pui de dragoni”. Zonă este vizitată, în fiecare an, de turiști din toată lumea, fiind atrași de peisajul interior al peșterii, dar și de creaturile care trăiesc departe de lumina Soarelui.
„Puii de dragoni”, o atracție turistică
„Puii de dragoni” sunt de fapt niște salamandre oarbe de 25 de cm, care nu se dezvoltă niciodată complet. Această creatură trăiește în mediul acvatic din peșteră și mai este denumită „omul peşte”, datorită culorii rozalii a pielii ei şi a membrelor cu degete mici asemănătoare bebeluşilor.
Cu alte cuvinte, „puiul de dragon” este o reptilă acvatică, numită olm. Aceasta este sensibilă la vibrații, având sistemul auditiv dezvoltat și poate rezista ani întregi fără să mănânce. Potrivit cercetătorilor, olmii pot trăi 100 de ani, însă pot muri dacă temperatura depășește 13 grade Celsius, de aceea cei mai mulți dintre ei nu depășesc stadiul adolescenței.
Înainte de anul 1980, aceste salamandre erau vândute în piețele de pește, având un gust asemănător cu cel al calamarului. În prezent, „puii de dragoni” sunt protejați de lege. Oamenii de știință au studiat aceste creaturi, fiindcă își pot regenera membrele.
Biologii le examinează ADN-ul. Genomul lor e ca un roman, de 16 ori mai lung decât cel uman şi ceva mai complicat. Sunt multe spaţii goale. Nu ştim care e scopul lor. Imaginează-ţi un volum de 600 de pagini unde toate literele sunt amestecate, iar noi trebuie să recompunem povestea, spune un tânăr biolog care le studiază, potrivit adevarul.ro.
Peștera Postojna, o minunăție a naturii
Peștera, de lângă capitala Sloveniei, este o minunăție a naturii care se întinde pe mai mulți kilometri, cu galerii, săli şi coridoare, un pod și o cale ferată dublă. Postojna a fost descoperită de localnici în secolul al XIII-lea, însă a devenit o atracție turistică după vizita împăratului Franz I de Austria, în 1818, care a prilejuit noi descoperiri ale interiorului subteran.
Linia ferată dublă cu o lungime de câţiva kilometri asigură transportul către cavernele cu stalagmite şi mai multe săli, precum cea a Congresului şi o alta, vastă, de concert unde încap mii de oameni. În această sală, a cântat în 1930 orchestra simfonică din Milano. Vizitatorii pot traversa şi un pod construit de prizonierii ruşi în Primul Război Mondial, pot merge în Camera Roşie, admira Marele Munte sau Sala Tuburilor unde se găsesc stalactite albe din calcit pur, potrivit adevarul.ro.
Foto: adevarul.ro și Wikipedia.org