Ne poate proteja scutul de la Deveselu de un atac nuclear?

De ani buni Rusia și Ucraina sunt în război, iar lumea se întreabă dacă va urma un al treilea război mondial. Mulți sunt cei care se întreabă dacă, nu cumva, conflictul ar putea escalada și rușii ar putea folosi rachete nucleare. Fiind parte din NATO și fiind aproape de granița cu Rusia, mulți români ar vrea să știe dacă ne poate proteja scutul de la Deveselu în cazul unui atac nuclear.

Avem scut, dar avem și protecție totală?

România stă foarte bine din punct de vedere al apărării. Și nu pentru că are o armată dotată foarte bine tehnologic, ci pentru că face parte din cea mai mare alianță militară, NATO, și are la Deveselu scutul antirachetă american.

Cum funcționează scutul de la Deveselu?

La 180 de kilometri de Bucureşti, în comuna Deveselu la Baza Militară 99 Deveselu (judeţul Olt) este montat scutul american antirachetă. Capabilitatea tehnică a bazei include un radar puternic, interceptori de rachete şi echipament de comunicaţii. Acesta a costat peste un miliard de euro și după operaționalizarea lui din 2015 a intrat în controlul forțelor NATO.

Această armă este una pur defensivă, deși oficialii de la Moscova au tot criticat-o, spunând că după o modificare de soft ea poate fi transformată într-o armă cu valențe ofensive.

Sistemul antibalistic american Aegis instalat în baza de la Deveselu a fost actualizat în anul 2019. Scutul antirachetă a primit ultima generaţie de interceptoare.

Inițial, la instalarea lui, acesta beneficia de trei baterii a câte opt interceptoare de tip SM-3.

Standard Missile 3 (SM-3) reprezintă un sistem antirachetă naval, utilizat de către Forţele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croazieră şi cele intercontinentale, ca parte a Sistemului de Apărare Antirachetă Aegis.

Interceptorii instalaţi nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forța impactului. Racheta are o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de aproximativ 9.600 km/h.

Acum, după upgradarea sistemului, ne raportăm la alte cifre. Scutul a primit noile rachete de tip SM-3 block IIA, care au fost intens testate de forţele americane înainte de a fi trimise către bateriile proprii sau ale aliaţilor. Noile interceptoare au pus la pământ, în urma testelor, o rachetă balistică.

Ne poate proteja de un atac nuclear?

Da și nu. Teoretic, sistemul de apărare Aegis Ashore poate opri un atac cu rachete ICBM (Intercontinental Ballistic Missile). Forţele SUA desfăşoară interceptoare SM-3 care pot distruge, în timpul zborului la mijlocul cursului, rachete balistice cu rază medie de acţiune mai lente, cu o potenţială încărcătură nucleară.

Dar SM-3 probabil că nu ar funcţiona împotriva armelor hipersonice, a declarat Kingston Reif, expert în rachete la Asociaţia pentru Controlul Armelor din Washington, D.C., pentru The National Interest.

„Apărarea noastră actuală nu este capabilă să oprească un atac al vehiculelor cu planare hipersonică”, a spus Reif, „în mare parte pentru că rachetele hipersonice zboară la o altitudine mai mică şi într-o atmosferă diferită de rachetele balistice tradiţionale”.

„Traiectoria mai puţin previzibilă şi potenţiala manevrabilitate a rachetelor ar reprezenta, de asemenea, provocări pentru aceste apărări. Radarele şi senzorii existenţi ar fi, de asemenea, provocaţi să urmărească rachetele la o altitudine mai mică”, a adăugat Reif.

În acest fel, rachetele hipersonice sunt similare cu rachetele balistice intercontinentale grele, cu rază lungă de acţiune. ICBM-urile zboară prea sus şi prea repede pentru o interceptare fiabilă la mijlocul cursului, deşi Pentagonul a susţinut un oarecare succes în testele limitate ale unei astfel de interceptări.