De ce Viena este considerată „Capitala Spionilor”?

În inima Europei, la poalele Alpilor și pe malurile Dunării, Viena își poartă cu eleganță reputația de oraș imperial, plin de istorie, artă și muzică clasică. Însă, dincolo de fațadele baroce și cafenelele rafinate, capitala Austriei ascunde o lume discretă și intens activă – cea a spionajului. Nu întâmplător, Viena este frecvent numită „capitala europeană a spionilor”.

O moștenire din Războiul Rece

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Austria a fost împărțită între puterile aliate – SUA, Marea Britanie, Franța și Uniunea Sovietică – la fel ca Germania. În 1955, Austria a recăpătat suveranitatea în schimbul unei promisiuni de neutralitate permanentă. Această poziție neutră a făcut din Viena un punct de întâlnire ideal pentru Est și Vest în timpul Războiului Rece. Agenți CIA, KGB, MI6 și din alte servicii se intersectau adesea în hoteluri, parcuri sau chiar în tramvaie.

Neutralitatea ca teren fertil pentru spionaj

Neutralitatea Austriei oferă un cadru legal și politic favorabil pentru desfășurarea activităților de informații. Spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană sau NATO, Austria are o abordare mai permisivă față de prezența agenților străini pe teritoriul său, atâta timp cât aceștia nu spionează direct statul austriac.

Acest lucru a transformat Viena (o capitală cu 2 milioane de locuitori) într-un centru global pentru schimbul discret de informații și contacte între servicii de informații rivale.

Sediu al organizațiilor internaționale

Viena găzduiește sediile mai multor organizații internaționale majore, inclusiv:

• Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA)

• Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)

• Oficiul Națiunilor Unite la Viena (UNOV)

• Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)

Aceste instituții atrag mii de diplomați și oficiali din întreaga lume – un teren ideal pentru spionaj diplomatic, recrutare de surse și colectare de informații.

Număr record de spioni activi

Estimările neoficiale sugerează că, în orice moment, sute de agenți de informații activi din Rusia, China, Iran, SUA, Israel, Marea Britanie și alte țări își desfășoară activitatea în Viena. Potrivit unor rapoarte, Austria are una dintre cele mai mari densități de spioni pe cap de locuitor din lume.

Cazuri celebre de spionaj în Viena

Un exemplu notoriu este cazul colonelului austriac acuzat în anul 2018 că a spionat timp de 20 de ani în favoarea Rusiei. Alte cazuri includ expulzarea discretă a unor diplomați suspectați de spionaj sau arestarea unor agenți implicați în rețele de informații comerciale și militare.

Un viitor în care umbrele persistă

În ciuda presiunilor internaționale pentru întărirea legislației privind contraspionajul, Austria rămâne un loc preferat pentru agențiile de informații din întreaga lume. Într-un peisaj geopolitic tot mai tensionat, rolul Vienei ca hub neutru pentru diplomație și spionaj pare departe de a se încheia.

Austria nu face parte din NATO

Austria a fost una dintre marile puteri ale lumii și o mare parte a istoriei sale nu a fost deloc neutră. De exemplu când conducea Sfântul Imperiu Roman sau mai târziu, în secolul al XIX-lea, ca Imperiu Austriac și în cele din urmă, după 1867, ca Imperiu Austro-Ungar, când deținea mari zone din Balcani și se întindea chiar și pe teritoriul Ucrainei de astăzi.

Granițele Austriei au fost restabilite ca urmare a înfrângerii acesteia în Primul Război Mondial și a termenilor Tratatului de la Saint Germain din 1919. Cu toate acestea, țara a avut un statut de neutralitate pe scena politică mondială începând cu data de 26 octombrie 1955, la 10 ani după ce a suferit o altă înfrângere militară în al Doilea Război Mondial, odată cu semnarea Tratatului de stat austriac, care a restabilit Austria ca stat suveran.

După cel de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul Austriei, ca și al Germaniei, se aflau trupele puterilor aliate (Marea Britanie, SUA, URSS și Franța). Pentru a-și obține independența și suveranitatea Austria a trebuit să accepte statutul de neutralitate.

Pe atunci exista chiar și amenințarea că Austria va fi împărțită ca și Germania. Această situație a fost evitată atunci când Aliații, în special SUA și Uniunea Sovietică, au consimțit ca Austria să devină neutră, a afirmat politologul austriac Heinz Gärtner, potrivit dw.com.

În timpul Războiului Rece, țara a fost o punte între est și vest, primind sute de mii de refugiați după revoltele din Ungaria și Cehoslovacia. Viena a devenit casă pentru mai multe organisme internaționale. Sfârșitul Pactului de la Varșovia a fost anunțat de deschiderea graniței dintre Ungaria și Austria în 1989. În noul peisaj geopolitic, Austria a aderat la Uniunea Europeană în 1995. De asemenea, a luat parte la Parteneriatul pentru pace al NATO, însă nu a devenit niciodată membru al alianței.

Constituția Austriei prevede interzicerea a trei lucruri: angajarea militară în conflicte străine, staționarea permanentă a trupelor străine în țară și apartenența la o alianță militară. Cu toate acestea, Austria a exprimat întotdeauna o atitudine pozitivă față de lumea occidentală, neutralitatea sa militară permițându-i să aibă relații bune cu toată lumea.

Foto: DepositPhotos.com