De ce stăm în genunchi în biserică?

de: Ana-Maria
29 09. 2020
pexels-photo-1112048

Dacă avem credință în Dumnezeu nu doar din rutină, ci cu o iubire inteligentă, trebuie să înțelegem de ce facem ceea ce facem.  De exemplu, de ce ne îngenunchem? Ce este atât de important, atât de semnificativ, la această postură, încât o folosim înainte și după Liturghie, în timpul rugăciunii și în alte momente ale Liturghiei?

De ce îngenunchem?

Îngenuncherea este un act de smerenie în faţa lui Dumnezeu, iar smerenia face o rugăciune demnă de a fi ascultată. Acest gest este un simbol al smereniei din două motive: în primul rând omul devine mic în fața lui Dumnezeu și se supune Lui. Astfel își recunoaște propria slăbiciune și modul de a cere iertarea, mila şi îndurarea puterii dumnezeieşti.

În al doilea rând, forța fizică este prezentă în genunchi, îndoindu-le, un om mărturisește deschis lipsa de putere. Astfel, simbolurile fizice externe sunt arătate lui Dumnezeu în scopul reînnoirii și antrenării spirituale a sufletului interior.

Când îngenunchem în fața lui Dumnezeu?

Cea mai recomandată şi mai potrivită poziţie de a asculta Sfânta Liturghie este cea în picioare. Aceasta presupune o atenție mai mare la slujba care se oficiază. Statul pe scaune sau bănci dă senzația unei nepăsări în fața lui Dumnezeu. Unii credincioși stau în genunchi pe tot parcursul Liturghiei, însă nu este corect.

Există doar câteva momente în care credincioșii stau în genunchi, în funcție de semnificația acestora în cadrul Sfintei Liturghii. Potrivit doxologia.ro, cel dintâi moment pentru îngenunchere îl constituie Vohodul cel mic sau ieşirea cu Sfânta Evanghelie în procesiune, în prima parte a Liturghiei, numită a catehumenilor, în timp ce se cântă antifonul al treilea. Acest lucru simbolizează ieșirea Mântuitorului Iisus Hristos în fața oamenilor pentru a predica, după botezul Său în Iordan.

Un alt moment în care credincioșii pot înghenunchea este citirea Sfintei Evanghelii, însă aceasta poate fi ascultată și în picioare. Îndemnul liturgic „drepți” înseamnă „Înțelepciune”, însă nu înseamnă că este nevoie de a sta numai în piciore, ci este mai degrabă o avertizare de a sta atenți și de a trata cu respect citirea Sfintei Liturghii.

Conform aceleiași surse, ultimul moment de îngenunchere este Vohodul cel mare sau ieşirea cu cinstitele daruri. Acest lucru simbolizează două momente importante, și anume intrarea Mântuitorului în Ierusalim îndreptându-se spre jertfă, Sfânta Masă şi Altarul închipuind grădina în care a fost săpat mormântul, dar și alaiul de îngropare a Domnului. Momentul îngenuncherii creștinilor reprezintă respectul acestora înaintea cinstitelor daruri.

Un alt moment în care creștinii îngenunchează este rostirea sau cântarea rugăciunii Tatăl nostru, aceasta fiind și cea mai importantă din întregul nostru cult.

Preoții îngenunchează o singură dată în timpul Sfintei Liturghii, imediat după invocarea Duhului Sfânt și prefacerea Cinstitelor Daruri în Trupul și Sângele Domnului.