De ce șopârla asta poartă numele de Iisus Hristos?

de: Sorin Florea
13 05. 2020
soparla basiliscus

Șopârla Iisus Hristos. Animalele fac din viață un spectacol. Fie că au fost create de Dumnezeu sau de evoluția naturii, un lucru este clar: lumea ar fi mai săracă fără ele. Printre toate aceste vietăți, găsim o șopârlă care se numește Iisus Hristos. Cum a ajuns aceasta să aibă numele Mântuitorului?

Șopârla basiliscus face parte din familia Corytophanidae. Aceasta se găsește în America Latină, în special în mediul natural dintre Mexic și Ecuador. Șopârla are capul mare, membrele lungi și suple. Masculul are botul și mai lung și are pe cap o creastă cutanată. Pe spate și pe coadă se găsesc de asemenea creste dințate din piele, sprijinite de apofizele spinoase ale vertebrelor.

Aceste animale au fost denumite așa, fiindcă au abilitatea de a alerga pe apă, atât de repede încât dau senzația că plutesc. Ele au o viteză de deplasare de 12 km/oră. Datorită acestei capacități de a alerga pe apă au fost denumite „șopârlele lui Iisus”. Căci, nu-i așa, și Iisus a mers pe apă.

A mers Iisus Hristos pe apă?

Mersul lui Iisus Hristos pe apă este una din minunile lui Iisus care a fost consemnată atât în Evanghelia după Matei, cât și în cea după Marcu și în cea după Ioan. Totuși, acest gest pare astăzi o adevărată utopie și greu de acceptat de oamenii de știință care pun legile fizicii înainte de orice. Ar fi putut, oare, merge Iisus Hristos pe apă?

Conform Bibliei, Iisus din Nazaret și-a trimis ucenicii într-o corabie, pentru a ajunge pe malul celălalt al Mării Galileei. Totuși, când aceștia se aflau pe mare, l-au văzut pe Isus „mergând pe apă” pentru a-i întâlni. Cel considerat fiul lui Dumnezeu în creștinism le-a vorbit ucenicilor și apoi s-a urcat cu ei în barcă. În Evanghelia lui Matei, apostolul Petru a mers pe apă către Isus, dar s-a speriat de vânt și de valuri și a început să se scufunde, iar Iisus l-a salvat.

Cercetările din ultima perioadă arată că mersul pe apă al lui Iisus ar fi fost posibil, cu atât mai mult cu cât sunt șanse mari ca apa să fi fost înghețată la acea vreme. În timpul unui val de frig, când temperaturile au scăzut la -4 grade Celsius, o bucata de gheață s-ar fi putut forma cu ușurință deasupra izvoarelor sărate descoperite pe țărmul vestic al Mării Galileei, care este, de fapt, un lac. Dacă ar fi și plouat la vremea respectivă, ar fi fost foate greu de observat porțiunile cu gheață.

Foto: animalzoo.ro