De ce instabilitatea politică duce la creșterea Euro? Analiștii explică cum ar fi putut să crească Leul în raport cu Euro
În economiile emergente, cum este cea a României, moneda națională funcționează ca un barometru al încrederii. Atunci când scena politică devine imprevizibilă, cursul de schimb reacționează aproape instantaneu. Deși motivele sunt complexe, ele pot fi grupate în câteva categorii esențiale care explică de ce leul pierde teren în fața monedei europene.
După căderea Guvenului Bolojan, leul s-a depreciat în raport cu Euro ajungând la un maxim istoric de 5,2 lei pentru un Euro.
Percepția riscului și fuga capitalului
Investitorii străini sunt, prin definiție, reticenți la incertitudine. Instabilitatea politică — fie că vorbim de căderea unui guvern, proteste masive sau blocaje legislative — sugerează un risc crescut de țară.
Vânzarea activelor în lei: Investitorii care dețin titluri de stat sau acțiuni românești tind să le vândă pentru a-și securiza profitul.
Refugiul în valute sigure: Banii rezultați din aceste vânzări sunt convertiți rapid în euro sau dolari, valute considerate „refugii sigure” (safe havens). Cererea mare de Euro duce automat la creșterea prețului acestuia.
Analistul economic Bogdan Glăvan pentru a explica pentru adevarul.ro mecanismul prin care cursul euro poate reacționa atât de rapid la un eveniment politic major:
„Se vând lei și se cumpără valută pentru că există așteptarea că va fi insuficientă valută în viitor. Valuta de unde vine? Vine din fondurile europene. Fondurile europene presupun atragere, presupun un guvern care să ia măsuri, care să facă cererile de plată, care să, să, să… Și, după cum am văzut, Comisia ne-a cam tăiat banii, pentru că nu am făcut diverse reforme”
Acesta mai spune: „Acum, și fără guvern, ce reforme să mai faci? Și sunt mai multe lucruri. De exemplu, ești deținător de Fidelis, de titluri de stat. Fiind preocupat, cumva, de chestia aceasta, adică: bun, ce urmează aici? Păi, deficit mai mare. Un deficit mai mare ce înseamnă? Înseamnă dobânzi mai mari, inflație mai mare. Și noi, oricum, am văzut că rămânem în topul Europei (…) Dacă ar fi căzut guvernul Bolojan și ar fi venit altul mai bun, leul s-ar fi apreciat”
Incertitudinea fiscal-bugetară
Un guvern instabil are dificultăți în a adopta bugete sau în a implementa reforme economice pe termen lung. Piețele financiare se tem că un vid de putere va duce la:
Derapaje ale deficitului: Fără un control politic ferm, cheltuielile publice pot crește necontrolat.
Afectarea ratingului de țară: Agențiile de rating (ca S&P sau Moody’s) monitorizează stabilitatea politică. O retrogradare a ratingului face ca împrumuturile externe să fie mai scumpe, slăbind și mai mult moneda națională.
Impactul asupra investițiilor străine directe (ISD)
Companiile multinaționale care intenționează să deschidă fabrici sau centre de servicii în România au nevoie de un cadru legislativ predictibil.
Amânarea proiectelor: Instabilitatea politică duce la înghețarea planurilor de investiții.
Lipsa fluxului de valută: Investițiile străine directe aduc un flux constant de euro în țară care sunt schimbați în Lei pentru salarii și infrastructură. Când acest flux scade, oferta de euro de pe piața internă se reduce, ceea ce pune presiune pe curs.
Psihologia populației și a companiilor locale
Nu doar marii investitori reacționează, ci și cetățenii de rând. Istoria economică a României a învățat populația că, în perioade de criză, leul se devalorizează.
Comportament defensiv: Persoanele fizice și firmele locale tind să își mute economiile din Lei în Euro pentru a-și proteja puterea de cumpărare. Această reacție în lanț auto-întreține creșterea Euro.