Cum arătau primele bude „moderne” la români. Ce idee le-a venit țăranilor să nu mai iasă iarna din casă?
Modernizarea Țărilor Române s-a făcut cu greu. Țăranii români, forța de muncă din spațiul carpato-danubiano-pontic, au fost oameni săraci care, de cele mai multe ori, își duceau traiul de pe o zi pe alta. Aceștia trăiau la începutul secolului al XX-lea în bordeie mici și dărăpănate.
Istoricul şi etnograful clujean Constantin Bărbulescu în cartea intitulată „România Medicilor. Medici, ţărani şi igienă rurală în România de la 1860 la 1910” nota faptul că țăranii nu erau deloc prieteni cu apa.
„Baie generală niciodată nu fac, nici femeile, nici bărbaţii, şi aceştia nici pe cap nu se spală decât în mod excepţional. Se înţelege lesne în ce stare este pielea ţăranului. Un strat gros de murdărie stă totdeauna pe dânsa şi aceia care au avut ocazia să stea între dânşii cunosc mirosul caracteristic pe care îl exhală din cauza pielii şi a hainelor murdare”, scria tânărul medic Constantin Popescu la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Conform aceleiași lucrări, un alt medic nota: „Ţăranul de obicei nu face baie decât atunci când din întâmplare cade în apă. Din această pricină, părţile trupului care asudă miros greu. Unii nu se spală decât o dată pe săptămână, duminica, dar şi atunci dau cu puţină apă pe obraz şi pe mâini”.
Țăranii simt nevoia de evoluție
Mai târziu, au început să apară primele case mai răsărite și, pentru a nu mai ieși afară din casă în toiul iernii, țăranilor le-a venit ideea unei „dependințe”. O casă cu o astfel de baie a fost fotografiată de artistul grafic Radu Oltean la muzeul viticulturii din Golești.
„Genul ăsta de „bude”, unite cu etajul printr-un podeț, apar la unele cule din Oltenia, dar e prima oară când am văzut la o casă mai modestă (deși nici asta nu e foarte modestă; pare să se fi inspirat din forma culelor ). Nu am pozat și explicația, dar probabil e din zona de deal a Olteniei. Oricum, în sec 19 existau români deștepți în mediul rural care nu mai voiau să iasă noaptea în viscol sau ploaie. Între timp această metodă a dispărut”, a scris Radu Oltean pe pagina sa de Facebook.
Câte WC-uri mai sunt în curte în România?
Toaletele din spatele casei încă sunt ”la modă” în România în anul 2023. Un studiu efectuat în 2019 arăta că în România mai erau 24,2% dintre români care nu aveau grup sanitar propriu în gospodărie. Practic, 1 din 4 români încă nu are o toaletă în casă, scria fanatik.ro.
De la ce vine WC? Ce înseamnă WC?
Prescurtarea de WC este acronimul de la „water closet” care înseamnă bazin de colectare al apei. În limba română, WC a suferit o transformare, s-a adaptat și a devenit „veceu” sau „vece”. Obiectul este același și se regăsește în multe dintre gospodăriile din România. Din păcate, nu în toate.