Ce înseamnă „te trage curentul”? Cât este mit și cât este realitate?
Diagnosticul popular „te-a tras curentul” pentru durerile de cap, de dinți sau de spate este o marcă înregistrată românească. Aceasta stârnește umorul în rândul străinilor pentru că este greu de tradus în alte limbi.
Ce înseamnă când „te trage curentul”?
În realitate, sintagma este parțial adevărată. Medicul Călin Ciubotaru a explicat pentru doctorulzilei.ro că „frigul şi curenţii de aer rece favorizează răcirea diverselor zone ale corpului şi pot exacerba anumite suferinţe, atenţie, preexistente. Doar zgândără bolile respective, nu le provoacă.”
Acest lucru înseamnă că o măsea deja afectată poate da dureri crescute în intensitate dacă este supusă unor curenți de aer. Același medic explică faptul că răcelile sunt cauzate de viruşi deja contractaţi care declanşează infecţii respiratorii, însă frigul favorizează înmulțirea lor.
De asemenea, sunt foarte mulți oameni care închid geamurile seara pentru a nu se trezi cu dureri de spate. Frigul poate intensifica şi durerile articulare şi musculare.
Ce este de fapt curentul?
Analizând expresia pas cu pas, curentul este o variație de temperatură ce produce o mișcare a maselor de aer cu o anumită viteză. Atunci când curentul de aer cald sau rece ajunge la suprafața organismului se declanșează fenomenul de convecție. Aceasta înseamnă un schimb de temperatură între două corpuri sau două medii diferite.
Expunerea mult timp la un curent de aer rece obligă corpul nostru să producă termogeneza și vasoconstricția periferică. Conform arcadiamedical.ro, termogeneza este cea care produce contracții musculare repetate, uneori ajungând la frison pentru a compensa căldura pierdută prin convecție.
Vasoconstricția apare când organismul dorește să reducă pierderile de căldură. Astfel, sângele cu temperatura între 36-37 grade Celsius nu mai ajunge la suprafața corpului și în extremități, deci corpul pierde mai puțină căldură.
Din cauza vasoconstricției apare scăderea imunității, deoarece celulele responsabile cu protecția organismului nu mai ajung în zonele unde sunt solicitate. În concluzie, diagnosticul românilor cu un spectru larg de manifestări este parțial adevărat, însă nu este singurul vinovat.