Ce este un conflict de interese?

Deseori auzim în mass-media despre un conflict de interese. Situația nu este una simplă și poate duce la cazuri de corupție, însă nu întotdeauna. Conflictul de interese este bine definit în legea română și stipulează exact când devine o problemă penală.

Conflict de interese, definiție

Statutul demnitarilor este bine reglementat de către Constituție, astfel că îndeplinirea atribuțiilor de serviciu trebuie făcută ca la carte pentru a nu exista interpretări. Cu toate acestea, există nenumărate cazuri când persoanele care dețin funcții publice încalcă legea și intră într-un conflict de interese. Această situație face ca deciziile luate să nu mai fie obiective și urmăresc să obțină un bine personal.

Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative, se arată în Legea 161/2003, conform lege5.ro.

Trebuie precizat că un conflict de interese nu înseamnă neapărat un caz de corupție, fiindcă deciziile luate pot fi absolut corecte fără a avea un interes secundar. Așadar, conflictul de interese devine o problemă în momentul în care hotărârile luate au la bază obținerea unui folos personal, de orice natură.

Cu toate acestea, acolo unde apare o astfel de situație sunt șanse foarte mari să existe și cazuri de corupție. De aceea, legea prevede explicit cum trebuie exercitată o funcție publică pentru a nu exista cazuri de corupție sau conflicte de interese.

Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I, se arată în Legea 161/2003, articolul 72, potrivit sursei citate mai sus.

Legea spune că există trei forme de conflicte de interese:

• Self-dealing. Atunci când un funcționar public controlează o firmă sau o organizație și face să existe o colaborare între instituția statului, unde deține funcția, și firma particulară, el existând astfel la ambele capete ale afacerii.
• Nepotismul. Aceasta este cea mai des întâlnită situație, atunci când demnitarul apelează la serviciile oferite de firmele rudelor de gradul I.
• Prietenia. O altă situație de conflict de interese o reprezintă atunci când un funcționar public are o prietenie cu un om de afaceri și primește cadouri de la acesta în schimbul contractelor cu instituția respectivă.

Foto: Pexels.com