Care era cel mai periculos sport din Roma antică?

În Roma antică, un oraș cunoscut pentru divertismentul său spectaculos și violent, exista un sport care era chiar mai popular decât luptele cu gladiatori. Cursele de care, organizate pe imensa arenă Circus Maximus, situată între dealurile Aventin și Palatin, le-au oferit spectatorilor ocazia de a vedea conducători îndrăzneți de care și echipele lor de cai.

Întrecerea avea șapte ture pe o pistă de nisip lungă de aproximativ 610 m. Aceștia atingeau viteze maxime de aproape 65km/h în linie dreaptă și ajungeau roată-la-roată în timp ce se năpusteau în viraje în ac de păr.

Când se trecea linia de sosire, victoria era anunțată cu sunetul unei trâmbițe și câștigătorul urca în boxa judecătorilor, unde primea o ramură de palmier, o coroană de flori și premii în bani.

Apoi făcea o tură rapidă de victorie, înainte de a începe următoarea dintre cele 24 de curse ale zilei, după cum descrie arheologul și istoricul de artă de la Universitatea Northern Illinois Sinclair Bell, potrivit History.

Era versiunea veche a NASCAR (asociație care gestionează multiple evenimente sportive de curse auto), cu excepția faptului că era mult mai periculoasă. Accidentele cu carul au fost frecvente, cu echipe de însoțitori la pregătiți să sară pe pistă și să îndepărteze epava și concurenții răniți în timp ce cursa continua.

Cine a inventat cel mai periculos sport din Roma antică?

În legendă, sportul datează de la fondatorul orașului, Romulus, care se presupune că a supravegheat construcția primei piste de curse, Circus Maximus, în secolul al VIII-lea î.Hr. Concursurile au devenit nu doar cel mai popular eveniment sportiv din Roma antică, ci o parte profund înrădăcinată a culturii romane care a durat secole.

Potrivit lui Bell, evenimentul începea cu o procesiune sacră pe străzile Romei, care a inclus statui ale unei duzini de zei romani diferiți, împreună cu dansatori, muzicieni, însoțitori ai templului și concurenții înșiși. În cele din urmă, parada ajungea la Circul Maxim, în timp ce 200.000 sau mai mulți spectatori așteptau.

Apoi, accentul s-a mutat pe cele 12 porți de start și pe echipele de care cu doi sau patru cai care așteptau să concureze. Sponsorul jocului, de pe o platformă deasupra liniei de start, arunca o batistă albă pe pistă. Porțile se deschideau, iar concurenții ieșeau pe pistă și începeau rapid să lupte pentru poziția interioară care le oferea un avantaj.

Foto: depositphotos.com