Care a fost cea mai grea iarnă din istoria Bucureștiului? Care e povestea „iernii lui Hangerliu”?

de: Sorin Florea
31 12. 2020
ninsoare
Iarna

„Iarna nu-i ca vara”, spune o replică celebră. Zăpada și frigul au fost întotdeauna un dușman redutabil pentru om, iar de multe ori natura a avut ultimul cuvânt de spus. Totuși, care a fost una dintre cele mai grele ierni din istoria Bucureștilor? 

De-a lungul istoriei, locuitorii Bucureștiului au avut de înfruntat multe ierni geroase, unde temperaturile scăzute au făcut să înghețe și apa din Dâmbovița. Potrivit datelor oficiale, cele mai aprige ierni în Capitală au fost, cele din anii 1739/1740, 1770/1771, 1774/1775, 1779/1780, 1781/1782, 1786/1787, 1794/1795, 1798/1799, 1802/1803, 1804/1805, 1811/1812, 1812/1813.

Cea mai grea iarnă bucureșteană

Conform istoricilor, cea mai dificilă iarnă în București a fost în 1798/1799, în timpul fanarioților. Căderile masive de zăpadă au făcut ca orașul să fie efectiv izolat, creând o criză alimentară fără precedent. Ninsoarea a început pe 5 decembrie şi a continuat toată iarna, făcând ca zăpada să persiste până în a doua jumătate a lunii martie.

Apa din Dâmbovița a înghețat și împiedica morile să mai macine. Drept urmare pâinea lipsea complet de pe piaţă. Totodată, frigul se simțea tot mai puternic, fiindcă nu se puteau aduce lemne de foc de la ţară. Vitele şi alte dobitoace mureau pe capete, deoarece oamenii preferau să-şi investească ultimele economii în bucate pentru ei, ci nu în nutreț.

Si ca și cum urgia naturii nu ar fi fost de ajuns, oamenii trebuiau să plătească tribut reprezentanților domniei, trimişi să adune cât mai mult bănet pentru nesăţiosul vodă Constantin Hangerli (1760-1799). Dacă nu aveau, aceștia erau bătuți și schingiuiti până făceau rost de bani. Cum în viață, orice naș își are nașul, vodă Hangerliu a fost pedepsit de turci, care erau supărați că acesta sărăcise populația așa de rău încât ei nu își mai puteau lua tributul.

Blestemele şi lacrimile ticăloşilor de săraci“ aveau însă să-l ajungă chiar în cursul acelui anotimp de pomină, rămas în amintirea poporului drept iarna lui Hangerliu. Măcelărit cu barbarie de un harap trimis de sultan pentru vina de a fi „sărăcit de istov raiaoa“ şi a fi „deşertat cheleru împărătesc“ de nu mai avea Poarta „ce să mai scoaţă din ţară“, falnicul voievod a sfârşit într-o postură umilitoare tot în zăpada rece în care- şi dăduseră duhul mulţi dintre valahii rău-platnici („pă urmă l-au dezbrăcat, / numai în izmene l-au lăsat, / târându-l pă scară în jos / sărmanul nenorocos / aruncându-i trupu-n gheaţă, / că aşa îi scriia să paţă / în noroi şi într-o baltă“)» se povestește în volumul „Bucureștiul fanariot. Administrație, meșteșuguri, negoț”, de Tudor Dinu.

În istorie, această perioadă a rămas cunoscută cu numele de „iarna lui Hangerliu”.

Foto: Pexels.com