Călin Georgescu voia azi politic în Italia. Cum se poate obține azi politic într-o altă țară?

Călin Georgescu plănuia obținerea azilului politic în Italia. Călin Georgescu a fost interceptat de procurori în timp ce discuta cu omul de afaceri Ionel Rusen, reținut în același dosar, despre obținerea de azil politic în Italia: „Să te interesezi cum fac pentru..în caz de ceva…cu azil politic / Mă ajută niște străini”, scrie adevarul.ro. Totuși, cum se obține azilul politic și cine are dreptul la el?

Obținerea azilului politic este un proces juridic internațional complex, conceput pentru a proteja persoanele care se află în pericol iminent în țara lor de origine din cauza convingerilor, identității sau activității lor. În conformitate cu Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților, azilul reprezintă o formă de protecție acordată de un stat suveran unei persoane străine.

Iată un ghid detaliat despre condițiile, etapele și provocările obținerii azilului politic în prezent:

1. Cine este eligibil pentru azil politic?

Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie să demonstreze o teamă bine întemeiată de persecuție în țara de origine. Persecuția trebuie să aibă la bază cel puțin unul dintre următoarele cinci motive:

• Opinii politice: Disidenți, jurnaliști de investigație, activiști pentru drepturile omului, opozanți ai regimurilor autoritare.

• Rasă sau naționalitate: Discriminare sau violență sistematică bazată pe criterii etnice sau rasiale.

• Religie: Persecuție pentru practicarea unei anumite credințe sau pentru ateism.

• Apartenență la un anumit grup social: Persoane vizate din cauza orientării sexuale, genului sau apartenenței la o anumită comunitate marginalizată.

Important: Sărăcia, lipsa oportunităților economice, dezastrele naturale sau infracționalitatea comună nu constituie motive valide pentru acordarea azilului politic.

2. Etapele procesului de solicitare

Deși procedurile variază în funcție de țara gazdă (de exemplu, membrele UE, SUA, Canada sau Marea Britanie), etapele principale urmează un tipar similar:

Pasul 1: Depunerea cererii

Solicitarea se depune, de regulă, la punctul de trecere a frontierei (aeroport, punct terestru) sau în interiorul teritoriului țării gazdă, la autoritățile competente (de exemplu, Poliția de Frontieră sau Inspectoratul pentru Imigrări).

Pasul 2: Înregistrarea și amprentarea

Solicitantului i se verifică identitatea, se prelevează amprentele digitale și se deschide un dosar oficial. În Uniunea Europeană, rețeaua Eurodac verifică dacă solicitantul a mai depus o cerere într-un alt stat membru (conform Regulamentului Dublin).

Pasul 3: Interviul oficial

Aceasta este cea mai importantă etapă a procesului. Solicitantul este audiat de un funcționar specializat, asistent de un traducător autorizat. În cadrul interviului, solicitantul trebuie să prezinte detaliat motivul pentru care a fugit din țara de origine și să ofere dovezi (dacă există).

Pasul 4: Evaluarea și decizia

Autoritățile analizează credibilitatea declarațiilor și evaluează situația generală din țara de origine, consultând rapoarte ale organizațiilor internaționale (cum ar fi ONU sau Amnesty International).

3. Ce dovezi sunt necesare?

Procesul de azil se bazează pe proba credibilității. Cu cât există mai multe dovezi concrete, cu atât șansele de aprobare sunt mai mari:

• Documente oficiale (citații, mandate de arestare, decizii judecătorești).

• Articole din presă sau înregistrări care atestă activitatea publică sau persecuția.

• Certificate medicale care dovedesc vătămări fizice sau traumatisme.

• Declarații ale martorilor sau ale organizațiilor neguvernamentale locale/internaționale.

4. Ce drepturi și restricții au solicitanții pe durata procesului?

• Principiul non-refoulement (nereturnare): Solicitantul nu poate fi expulzat în țara de origine atâta timp cât cererea sa este în curs de examinare.

• Cazare și asistență: Multe țări oferă cazare în centre speciale de primire, asistență medicală de urgență și o alocație minimă de hrană.

• Restricții de muncă: În primele luni de la depunerea cererii, solicitanții au adesea interdicție de a munci legal, până la primirea unui statut provizoriu.

• Interdicția de călătorie: Solicitantul nu are voie să părăsească țara în care a cerut azil și, sub nicio formă, nu poate vizita țara din care a fugit (fapt ce ar duce la anularea automată a cererii).

Concluzie

Obținerea azilului politic este un drept fundamental garantat de legislația internațională, dar procedura este riguroasă și adesea de lungă durată. În contextul geopolitic actual, statele aplică controale stricte pentru a distinge între migrația economică și persoanele care au într-adevăr nevoie de protecție internațională. Consultarea unui avocat specializat în dreptul imigrării sau apelarea la organizații precum UNHCR reprezintă pași cruciali pentru obținerea unei decizii favorabile.