De ce sunt românii obsedați de „tragerea curentului”? Explicația medicală din spatele celui mai mare mit național

Dacă ai călătorit vreodată cu autobuzul sau trenul în România pe o căldură înăbușitoare de vară, cu siguranță ai asistat la acest scenariu: cineva încearcă să deschidă un geam pentru puțin aer curat, iar în câteva secunde se aude strătătul strigăt de alarmă — „Închide geamul, că ne trage curentul!”.

Frica de „curent” este atât de adânc înrădăcinată în cultura românească, încât i se atribuie aproape orice afecțiune: de la dureri de măsele, șale sau urechi, până la răceli violente și pareze faciale. Însă, dacă întrebi un medic din Germania, Marea Britanie sau SUA despre efectele „curentului”, vei fi întâmpinat cu o privire nedumerită.

Este „trasul curentului” o invenție pur românească sau există un sâmbure de adevăr științific în spatele acestei spaime naționale?

Ce este, de fapt, „curentul” în termeni fizici?

Din punct de vedere fizic, „curentul de aer” nu este altceva decât mișcarea aerului provocată de diferențele de presiune și temperatură dintre două zone (de exemplu, două geamuri deschise în încăperi opuse).

Aerul în mișcare favorizează evaporarea transpirației de pe piele. Acest proces absoarbe căldura corporală, provocând o răcire rapidă și localizată a unei anumite regiuni a corpului (ceafă, spate, față sau zona lombară).

Ce spune medicina: mit vs. realitate

Medicii și neurologii au analizat simptomele pe care românii le pun pe seama „curentului de aer”. Iată distincția clară între mecanismele fiziologice reale și miturile urbane:

1. Contracturile musculare și torticolisul (Adevărat)

Atunci când un flux continuu de aer rece lovește o zonă restrânsă a corpului (mai ales dacă pielea este transpirată), vasele de sânge de la nivelul pielii și al mușchilor se contractă brusc (vasoconstrucție).

Această scădere localizată de temperatură determină o spasmare involuntară a mușchilor din zona respectivă. Așa apar contracturile musculare dureroase la nivelul gâtului (torticolis) sau al spatelui. Prin urmare, durerea de ceafă de a doua zi după ce ai stat lângă un geam deschis este reală, dar cauza nu este un „microb numit curent”, ci o reacție musculară la frig.

2. Durerile de măsele și de urechi (Semicorect)

Curentul rece nu produce carii și nici nu provoacă infecții din senin. Totuși, expunerea la un aer mai rece poate accentua o inflamație deja existentă:

• Dacă ai o măsea cu o carie profundă sau un nerv sensibil, răcirea bruscă a zonei faciale crește sensibilitatea receptorilor de durere.

• În cazul urechilor, răcirea țesuturilor din jur poate intensifica senzația de disconfort dacă există deja o stare inflamatorie latentă.

3. Răceala și gripa (Mit)

Răceala este cauzată exclusiv de virusuri (rinovirusuri, coronavirusuri etc.), nu de mișcarea aerului. Aerul în sine nu transportă virusuri mai ușor doar pentru că se mișcă repede. Din contră, încăperile bine aerisite au o concentrație mult mai mică de agenți patogeni decât spațiile închise și neaerisite. Refuzul de a deschide geamul de frică să nu „te tragă curentul” creează mediul ideal pentru transmiterea virozelor respiratorii.

Rădăcinile culturale ale obsesiei românești

De ce este acest concept atât de puternic în România și în alte țări din Balcani (Draft în germană sau propuh în țările slave), dar aproape inexistent în culturile anglo-saxone sau nordice?

1. Educația transmisă din generație în generație: În societatea tradițională românească, înainte de apariția antibioticelor și a medicinei moderne, orice durere acută fără o cauză vizibilă era atribuită factorilor de mediu necontrolabili (vântul, frigul, „ochiul rău” sau „curentul”).

2. Confuzia dintre efect și cauză: Oamenii asociază frisonul sau senzația de frig localizat simțită în momentul expunerii cu debutul bolii, deși virusul se afla deja în organism de câteva zile.

Cum să te protejezi fără să trăiești în frica geamului deschis

• Evită expunerea directă când ești transpirat: Dacă ai făcut efort sau ești ud de transpirație, evită să stai direct în bătaia unui ventilator sau a unui geam deschis până nu te usuci.

• Aerisește frecvent spațiile: Aerul proaspăt scade încărcătura virală dintr-o încăpere și previne îmbolnăvirile realiste.

• Setează corect aerul condiționat: Diferența dintre temperatura de afară și cea din casă sau mașină nu ar trebui să depășească 5-7 grade Celsius, pentru a evita șocul termic muscular.

Concluzie

„Tragerea curentului” nu este o boală în sine și nici un demon invizibil care intră prin geam. Este doar modul simplu al organismului de a reacționa la răcirea bruscă a mușchilor și pielii. Așadar, data viitoare când cineva vrea să deschidă geamul, nu te teme de răceală — asigură-te doar că nu stai cu spatele transpirat direct în bătaia aerului!