Cum arăta Maria Obrenovici, amanta care l-a distrus pe Cuza?

Alexandru Ioan Cuza a fost unul dintre personajele cele mai importante din istoria României. Înfăptuirea Micii Uniri a venit într-o perioadă plină de frământări sociale și evenimente internaționale, care influențau modul cum se făcea politica în țara noastră. Cu toate acestea, la 24 ianuarie 1859, Cuza reușea unirea dintre Moldova și Țara Românească.

Politica externă a fost îndreptată pentru recunoașterea unirii de către marile puteri ale lumii, iar cea internă a fost plină de reforme în toate sectoarele statului. Din păcate, nu toată lumea a văzut cu ochi buni politica dusă de Cuza, iar „monstruoasa coaliție” l-a îndepărtat forțat de la conducerea celor două Principate Române. Un rol definitoriu în abdicarea domnitorului l-a avut amanta acestuia, Maria Obrenovici.

Cum arăta Maria Obrenovici?

Alexandru Ioan Cuza a fost un iubăreț și la viața sa avut multe aventuri amoroase. Acesta frecventa mai toate bordelurile din București alături de prietenul său Mihail Kogălniceanu. La o petrecere privată, domnitorul o întâlnește pe Maria Catargiu Obrenovici, fiica boierului Costin Catargiu şi fosta soţie a principelui sârb Milos Obrenovici.

Ceea ce la început a fost o aventură de o noapte, s-a transformat, ulterior, într-o relație de lungă durată. Soția domnitorului, Elena, i-a tolerat lui Cuza toate aventurile amoroase, asta și din cauza faptului că ea nu a putut să îi ofere copii. Drept urmare, domnitorul s-a îndepărtat de soția sa și și-a văzut de viață alături de Maria Obrenovici, pe care o adusese în palat alături de Elena.

Maria era de o frumusețe rară și a fost marea iubire a lui Cuza, de altfel aceasta dăruindu-i domnitorului doi băieți: pe Alexandru şi Dimitrie. Cu toate acestea, femeia a avut legături și cu alți bărbați născându-le copii și acestora. Mulți istorici consideră că aceasta a avut un plan de la bun început, să ia locul doamnei în inima domnitorului, dar și pe tronul țării, iar Cuza a căzut pradă „farmecelor” acesteia.

În acest scop a întrebuinţat toate armele arsenalului feminin, de la cochetărie la eleganţă până la mijlocul pe care-l socotea decisiv: cei doi fii Alexandru şi Dumitru, pe care i-a avut cu principele Cuza şi pe care doamna Elena nu putuse să i-i dea. Până la urmă, e adevărat, Maria Obrenovici n-a izbutit în planurile ei ambiţioase. A fost însă pricina unor mari suferinţe sufleteşti pentru doamna Elena, care a avut totuşi tăria să se stăpânească, să nu lase să se vadă decât foarte rar şi numai rudelor de aproape – mamei ei şi cumnatului ei, Iordache Lambrino – furtuna ce-i răvăşea inima, aşa o descrie istoricul Constantin G. Giurescu pe Maria Obrenovici, potrivit adevarul.ro.

Familia Mariei Obrenovici avea strânse legături cu liderii ruși, lăsând loc la tot felul de speculații. De altfel, amanta a fost cea care a ajutat la îndepărtarea de la conducerea Principatelor Unite a lui Alexandru Ioan Cuza.

În seara zilei de 10 februarie 1866, domnitorul i-a masa cu soția Elena, iar după aceea o primește pe amanta Maria. Cei doi petrec împreună cu un grup de cartofori, iar după miezul nopții se retrag în una din camerele Palatului. Se iubesc și adorm în același pat, nu la foarte mare distanță de locul în care doarme și soția domnitorului.

După acel moment de pasiune, se pare că Maria a deschis ușa ofițerilor care au intrat peste Cuza și l-au obligat să semneze abdicarea. Liberalii Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti şi Eugeniu Carada, împreună cu conservatorii Lascăr Catargiu, Anastase Panu, Grigore Brâncoveanu şi Gheorghe Ştirbei, precum şi căpitanii din Armata României, C. Pilat, Anton Berindei, Al. Lipoianu, Anton Costescu, Mălinescu, Alexandru Candiano – Popescu şi Handoca, au pus la cale un complot obligându-l pe Cuza să plece în exil.

După acest eveniment, Maria Obrenovici a părăsit România pentru Germania, ajungând doamna de onoare a împaratesei Augusta, sotia Kaiserului Wilhem I. La 41 de ani, aceasta a fost diagnosticată cu cancer și s-a sinucis la Dresda. A fost înmormântată la biserica Sf. Spiridon din Iași. În anul 1908, a fost deshumată și mutată în cavoul familiei sale din Cimitirul „Eternitatea” din Iași.

Foto: Wikipedia.org