Câți kilometri de graniță are România cu Ucraina?

A doua cea mai lungă granița după cea cu Republica Moldova, România o are cu Ucraina. Granița dintre România și Ucraina se întinde pe sute de kilometri și este apărată de atât de autoritățile române cât și de cele ucrainene. Alături de granița cu Republica Moldova, frontiera dintre Ucraina și România reprezintă limita estică a Uniunii Europene.

Cât de mare este frontiera dintre România și Ucraina?

Granița dintre România și Ucraina este una internațională și măsoară nu mai puțin de 649,4 kilometri. Aceasta este formată din 273,8 km frontieră terestră, 343,9 km frontieră fluvială și 31,7 km frontieră maritimă. Trebuie precizat că granița româno-ucraineană este împărțită în două segmente, între ele aflându-se Republica Moldova.

Prima bucată de graniță, cea dinspre Ungaria, are 362 de km lungime și a fost trasată în anul 1918 de către o comisie internațională. Ulterior, linia între cele două țări a fost redesenată, în anul 1940, de o comisie sovieto-română constituită ca urmare a cedării de către țara noastră a Basarabiei și nordului Bucovinei către URSS.

A doua bucată de graniță are o lungime de 169 de kilometri. Această frontieră pornește de pe malul stâng al Dunării, la 570 m în aval de confluența cu râul Prut, și se termină în apropiere de țărmul Mării Negre, la 7 kilometri la sud de vărsarea brațului Chilia, în zona Musura. Mare parte din această bucată de graniță a fost stabilită tot de o comisie sovieto-română, în anul 1940.

Începând cu anul 1991, România a intrat în conflict diplomatic cu Ucraina pentru șase insule, Daleru Mare, Daleru Mic, Tătaru mic, Maican, Limba și Insula Șerpilor din Marea Neagră, cu apele sale teritoriale. Divergențele au fost soluționate, în anul 2009, la Curtea Internațională de Justiție, de la Haga, care a hotărât ca cele șase insule în litigiu să rămână Ucrainei, iar în ceea ce privește apele teritoriale ale Insulei Șerpilor, 2.500 kilometri pătrați au fost atribuite Ucrainei (cu o adâncime medie sub 50 m) și 9.700 kilometri pătrați României (cu o adâncime medie peste 50 m).

Puncte de trecere ale graniței între România și Ucraina

Frontiera între România și Ucraina are 20 de puncte de trecere, după cum urmează: 7 în regim de trafic internațional (3 rutiere și 4 feroviare) și 13 în regim de mic trafic (doar pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră, adică 4 rutiere, 4 pietonale și 5 fluviale).

Puncte de graniță în regim de trafic internațional:

• Halmeu (SM) – Diakove (r. Vinogradov) (AO) – rutier (mărfuri și călători)
• Sighetu Marmației (MM) – Slatina (Solotvino) (r. Teceu) (AO) – rutier (călători)
• Siret (SV) – Tereblecea (Porubne) (r. Adâncata) (CE) – rutier (mărfuri și călători)
• Halmeu (SM) – Diakove (r. Vinogradov) (AO) – feroviar (mărfuri)
• Câmpulung la Tisa (MM) – Teresva (r. Teceu) (AO) – feroviar (mărfuri)- trafic suspendat
• Valea Vișeului (MM) – Dilove (r. Rahău) (AO) – feroviar (mărfuri)- trafic suspendat
• Vicșani (SV) – Vadul Siret (r. Adâncata) (CE) – feroviar (mărfuri și călători)

Puncte de graniță în regim de mic trafic:

• Tarna Mare (SM) – Hîja (r. Vinogradov) (AO) – rutier
• Ulma (SV) – Rusca (r. Putila) (CE) – rutier
• Vicovu de Sus (SV) – Crasna (Krasnoilsk) (r. Storojineț) (CE) – rutier
• La Racovăț nu se mai trece de cel puțin 5 ani.
• Sighetu Marmației (MM) – Biserica Albă (Bila Țerkva) (r. Rahău) (AO) – pietonal
• Izvoarele Sucevei (SV) – Șipotele Sucevei (r. Putila) (CE) – pietonal
• Climăuți (SV) – Fântâna Albă (r. Adâncata) (CE) – pietonal
• Vășcăuți (SV) – Volcinețul Nou (r. Adâncata) (CE) – pietonal
• Galați (GL) – Reni (r. Reni) (BH)- fluvial
• Isaccea (TL) – Cartal (Orlivka) (r. Reni) (BH) – fluvial
• Plauru (TL) – Ismail (BH) – fluvial
• Chilia Veche (TL) – Chilia Nouă (Kilia) (r. Chilia Nouă) (BH) – fluvial
• Periprava (TL) – Vâlcov (Vîlkove) (r. Chilia Nouă) (BH) – fluvial, potrivit Wikipedia.org.

Foto: Wikipedia.org