Care a fost primul referendum din istoria României?

de: Claudiu Petrișor
03 10. 2018
referendum

Chiar dacă în România democrația a apărut destul de târziu, în țara noastră au avut loc, până în prezent, nu mai puțin de 13 referendumuri. Totuși, care a fost primul dintre acestea?

Primul referendum din istorie

Primul referendum românesc a avut loc între 10 și 14 mai 1864. Referendumul, cunoscut la acea vreme sub denumirea de plebiscit, privea aprobarea Statutului Dezvoltător al Convenției de la Paris, la propunerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Actul este considerat de unii autori a fi prima Constituție a României. Pentru „da” au fost exprimate 682.621 de voturi, 1.307 voturi pentru „nu” și 70.220 abțineri.

Care este singurul loc din România unde este interzis accesul femeilor?

Convenția de la Paris avusese loc între 7-19 august 1858, iar domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat Statutul Dezvoltător, la 3-15 iulie 1864.

Prin Statutul Dezvoltător au fost definite atribuțiile domnului și s-a trecut simultan de la sistemul unicameral, prevăzut de Regulamentul organic din 1831, la sistemul bicameral, în care puterea legiuitoare se exercita în mod colectiv de către domn, Adunarea Electivă (numită și Camera Inferioară) și Senat (care se numea atunci Corpul Ponderator).

Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris a fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1866.

Ce este referendumul?

Conform definiției, referendumul este o consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot, asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor probleme de interes general. Cuvântul referendum este originar din limba latină

Cum s-a înmulțit omenirea dacă Adam și Eva au avut doar doi băieți, Cain și Abel?

Diferența dintre „referendum” și „plebiscit”

Deși cuvintele „referendum” și „plebiscit” sunt folosite ca sinonime, acestea reprezintă termeni cu conotație diferită. Sensul exact al celor două cuvinte depinde de jurisdicția și de limba în care sunt utilizate.

În limba română, cuvântul „plebiscit” are o conotație negativă, denotând un vot popular neliber și incorect organizat din punct de vedere democratic.

Cuvântul „referendum” desemnează practica de a supune aprobării populare, prin vot direct, o măsură legislativă inițiată de autoritățile legitime ale unui stat sau ale unei regiuni, în cadrul unui proces democratic liber și corect organizat.