Cum funcționează scutul antirachetă de la Deveselu?

09.01.2020
Cum funcționează scutul antirachetă de la Deveselu?

După escaladarea conflictului dintre Iran și SUA, lumea se întreabă dacă va urma un al treilea război mondial. România stă foarte bine din punct de vedere al apărării. Și nu pentru că are o armată dotată foarte bine tehnologic, ci pentru că face parte din cea mai mare alianță militară, NATO, și are la Deveselu scutul antirachetă american.

Cum funcționează scutul de la Deveselu?

La 180 de kilometri de Bucureşti, în comuna Deveselu la Baza Militară 99 Deveselu (judeţul Olt) este montat scutul american antirachetă. Capabilitatea tehnică a bazei include un radar puternic, interceptori de rachete şi echipament de comunicaţii. Acesta a costat peste un miliard de euro și după operaționalizarea lui din 2015 a intrat în controlul forțelor NATO.

Această armă este una pur defensivă, deși oficialii de la Moscova au tot criticat-o, spunând că după o modificare de soft ea poate fi transformată într-o armă cu valențe ofensive.

Sistemul antibalistic american Aegis instalat în baza de la Deveselu a fost actualizat în anul 2019. Scutul antirachetă a primit ultima generaţie de interceptoare.

Inițial, la instalarea lui, acesta beneficia de trei baterii a câte opt interceptoare de tip SM-3.

Standard Missile 3 (SM-3) reprezintă un sistem antirachetă naval, utilizat de către Forţele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croazieră şi cele intercontinentale, ca parte a Sistemului de Apărare Antirachetă Aegis.

Interceptorii instalaţi nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forța impactului. Racheta are o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de aproximativ 9.600 km/h.

Acum, după upgradarea sistemului, ne raportăm la alte cifre. Scutul a primit noile rachete de tip SM-3 block IIA, care au fost intens testate de forţele americane înainte de a fi trimise către bateriile proprii sau ale aliaţilor. Noile interceptoare au pus la pământ, în urma testelor, o rachetă balistică.

Datele sunt impresionante, iar un astfel de interceptor are o rază de acţiune de 2.500 de kilometri, de aproape trei ori mai mare în comparație cu generația mai veche. Cu 4,5 kilometri pe secundă (de 13 ori mai rapid decât viteza sunetului) interceptorul de ultimă generație are și o viteză net superioară celor care au fost în dotarea bazei de la Deveselu şi care atingeau numai 3 kilometri pe secundă.

Sistemele SM-3 block IIA sunt proiectate să rămână în serviciu până cel puțin în anul 2022, atunci când vor fi demarate testele cu o altă generație de rachete, SM-3 block IIB.

Scutul antirachetă de la Deveselu este cel mai modern sistem de apărare din Europa și găzduiește 44 de rachete. Un singur interceptor costă în jur de 20 de milioane de dolari.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Aproape 7.000 de oameni au ajuns pe vârful Everest (8.848 m). Nimeni nu a escaladat (încă) Muntele Kailash (6.638 m). Care este motivul?
Aproape 7.000 de oameni au ajuns pe vârful Everest (8.848 m). Nimeni nu a escaladat (încă) Muntele Kailash (6.638 m). Care este motivul?
Din 1953 și până astăzi au existat aproape 12.000 de escaladări ale Everestului (cel mai înalt punct de pe pământ cu o altitudine de 8848 m) la care au participat 6.664 de persoane. Totuși,... citește tot
Rolul ceasurilor inteligente în creșterea productivității
Rolul ceasurilor inteligente în creșterea productivității
Pentru că tehnologia a devenit aliatul indispensabil pentru îmbunătățirea eficienței productivității, este important să alegi acele produse ale acesteia care te pot ajuta cu adevărat în... citește tot
Cum își îngrijeau țăranii români copiii la 1850: „Îi îndopau cu mămăligă de la două-trei luni”
Cum își îngrijeau țăranii români copiii la 1850: „Îi îndopau cu mămăligă de la două-trei luni”
În lucrarea scrisă în anul 1895 și intitulată „Igiena țăranului român”, dr. Gheorghe Crăiniceanu dedica un capitol întreg creșterii copiilor în familiile de țărani. Autorul explică... citește tot